În climatul general al lumii care nu pare să urce vreo treaptă spre mai bine, am făcut loc pentru artă, și-am trasat o hartă a câtorva expoziții relevante, de vizitat peste vară. Sunt expoziții personale / de grup care ridică întrebări legate de starea lucrurilor acum sau care propun modele alternative de practici artistice orientate spre comunitate și sustenabilitate pe termen lung. După o privire prin câteva zeci de expoziții din țară și din Europa, m-am oprit la un grup de cercetători de la Universitatea Goldsmith, care pun lupa pe cazurile de violență și încălcări ale drepturilor omului cu ajutorul unei noi tehnici de investigație, inițiative artistice situate în jurul naturii sau al spațiilor rurale, rezultatele unor cercetări artistice pornind de la istoria din spatele Tipografiei Universul din București, sau prima expoziție retrospectivă „melodramatică” a unui duo artistic feminin românesc pe care îl admir enorm.
Și-n încheiere, am pus ochii pe trei evenimente internaționale de artă unde mi-aș dori să ajung până la toamnă. Documenta 15 (Kassel, Germania), o expoziție curatoriată de ruangrupa – un colectiv de artiști din Indonezia, format în 2000, a căror practică se bazează pe valori precum prietenia, solidaritatea și comunitatea. Bienala Europeană de Artă Contemporană Manifesta (Pristina, Kosovo), care se întâmplă o dată la doi ani într-un alt oraș gazdă, s-a concentrat anul acesta pe practica povestirii și actul de a povesti ca formă de a aduce la viață spațiul public. Matter of Art 2022 (Praga, Cehia), o bienală tânără, aflată la a doua ediție, explorează spațiul intermediar al identității dintre Europa Centrală și de Est, și cum putem folosi limbajele din cultura vizuală pentru o mai bună înțelegere a trecutului istoric.
1. Forensic Architecture: Violența la frontieră peste râul Evros/Meriç: mărturii situate, Institutul Goethe București (14 iunie - 2 iulie)
Dacă n-ai mai auzit de grupul Forensic Architecture de la Universitatea Goldsmith din Londra, mâine e ultima ocazie să vezi o micro expoziție de-ale lor pentru prima dată în România (sper că nu ultima). Forensic Architecture e o gașcă formată din arhitecți, designeri, artiști, editori video, software developeri și activiști. Folosesc metode de cercetare documentară și arhivistică, de analiză spațială și arhitecturală, pentru a investiga cazuri de violență de stat și de încălcare a drepturilor omului în întreaga lume.
În expoziție sunt prezentate anchetele a doi martori, Fady și Kuzey, care descriu abuzurile la care au fost supuși de polițiștii de frontieră, la granița dintre Grecia și Turcia, în timp ce încercau să traverseze râul Evros/Meriç. Cu ajutorul unei tehnici de interviu numită situated testimony („mărturie situată”), Forensic Architecture au reconstituit împreună cu martorii scenele descrise de aceștia, folosind un program de modelare 3D. Forensic Architecture apelează la tehnica asta atunci când în investigațiile lor lipsesc orice fel de dovezi și probe palpabile. Rezultatul o să-l vedeți în cele două proiecții video (subtitrate în limba engleză) care durează aproximativ o oră.
Și încă ceva, Stefanos Levidis, arhitect și coordonator de proiecte în echipa Forensic Architecture, a fost prezent la București, pe 22 iunie, unde a ținut o super conferință pe tema Border Infrastructures and Forensics, organizată de NECS (European Network for Cinema and Media Studies). Urmează să publicăm un interviu cu el.
2. Lia Perjovschi: „Culori. O pictură deconstruită”, Galeria Ivan, București (28 mai - 9 iulie)
Dacă vrei să iei contact cu universul uneia dintre cele mai reprezentative artiste din România, cunoscută pentru acțiunile performative din anii 1980, atunci trebuie să vezi expoziția personală a Liei Perjovschi de la galeria Ivan. „Acum pot să fiu curator, arhivist, teoretician, artist. Și mă simt așa: Lia alege. Și aleg să fiu artist”, spune Lia Perjovschi, într-un material scris de Andra Matzal, despre artistă și despre Muzeul Cunoașterii (proiect pe care l-a început în 1999 și pe care-l găzduiește acasă la Sibiu).
Expoziția de la galeria Ivan a fost gândită de Lia ca o instalație site-specific, unde sunt expuse, în stilul său cronologic, lucrări din parcursul carierei sale, dar și mai recente. Pictura și eșantioanele de culori în grade se alătură fotografiilor, costumelor, obiectelor textile, diagramelor, și mesajului printat pe hârtie lucioasă, care mi-a rămas întipărit în minte: As a child I never imagined that all the monsters in the world would be humans. („Când eram copil nu mi-am imaginat niciodată că toți monștrii din lume vor fi oameni.”)
3. „Unraveling Failure”, GreenHouse, Iași (24 iunie - 9 iulie)
Un grup de studente și studenți de la Facultatea de Arte Vizuale și Design din Iași (Specializarea Artă Murală) vor expune o serie de propuneri și interpretări personale despre conceptul de „eșec”.
„Dintr-o perspectivă artistică, aceste conjuncturi nefavorabile reflectă regresia speranței către un viitor mai bun și căderea în desuetudine a gândirii democratice. Eșecul acestora se află în strânsă legătură cu pandemia și situația nefastă a conflictului din proximitatea graniței.”, spun Dan Acostioaei și Andrei Timofte, coordonatorii expoziției.
Expoziția este găzduită de GreenHouse, un spațiu deschis anul acesta, coordonat de 4 ong-uri locale (tranzit. ro/ Iași, 1+1, Satelit și Teatru Fix), un artist run-space și o seră „pentru adăpostirea și cultivarea” principiilor de colaborare, diversitate și complementaritate.
4. Acum, imboldul e să trăim!, Ordinul Arhitecților din România, București (1 - 15 iulie 2022)
O expoziție de cercetare (încă în desfășurare) care direcționează atenția spre un viitor unde comunitățile se structurează în jurul gândirii și acțiunii ecologice. Mai concret, în cadrul proiectului C4R (Cultură pentru reziliență), tranzit.ro a strâns un calup de inițiative și participanți care redefinesc legăturile cu spațiul rural, solul, natura, hrana și resursele naturale, precum și pentru oamenii care trăiesc în orașe, căutând alternative sustenabile la stilul lor de viață.
Din comunicatul evenimentului, aflu că la sediul OAR vor fi expuse medii de lucru variate - de la materiale documentare la lucrări artistice și alte documente, toate realizate în cadrul activităților C4R. Un colectiv format din 4 parteneri: Atelier d'Architecture Autogérée (FR), Casco Art Institute (NL), tranzit.ro (RO), Nethood (CH), care folosesc cartografierea antropologică, conferințe și ateliere, platforme digitale, abordând subiecte precum circuitul hranei organice, materiale de construcție sustenabile, și inițiative artistice situate în jurul naturii sau al spațiilor rurale. Ne vedem diseară la vernisaj.
5. „Cifrul imensei rumori planetare”, Salonul de proiecte, București (8 iunie - 17 iulie)
Salonul de proiecte împlinește șase ani de când își desfășoară activitatea în Palatul Universul, fosta Tipografie Universul din București. În 1890, la tipografie ajunge pentru prima dată în România mașina rotativă „Marinoni”, care permitea imprimarea rapidă și creșterea numărului de exemplare a ziarului Universul (cel mai popular ziar al epocii interbelice). Expoziția a pornit ca o cercetare mai amplă generată de istoria clădirii, inclusiv și în contextul cartierului „gazetăresc” care a existat în jurul Palatului Universul.
Artistele și artiștii invitați în acest proiect Irina Botea Bucan și Jon Dean, Irina Gheorghe, Nicoleta Moise, Larisa Sitar și Natasja Mabesoone, Mona Vătămanu și Florin Tudor, ale căror practici de lucru deși sunt relativ diferite, propun o serie de lucrări noi care se întâlnesc într-un punct de sensibilitate comună.
De la istoria fostei tipografii și experiența celor care au lucrat acolo, până la atenția pentru configuratiile grafice ale ziarelor Universul, Adevărul și Dimineața, sau ediția limitată de tricouri și postere oferite spre vânzare pentru susținerea platformelor de investigație jurnalistică locale, o discuție publică despre practica artistică versus jurnalism, și instalația „Univers în retrograd” despre fluxul de informații care ne trece prin fața ecranelor zi de zi.
*Bonus: Joi, 7 iulie, ora 19:00, se organizează un tur ghidat al expoziției la Salonul de proiecte.
6. Felipe Cohen: Eyelids, galeria Gaep, București (18 iunie - 13 august)
„Privind soarele cum se scufundă, nu am fost atât de surprins de efectul său - cum, în câteva minute zdrobite, schimbă modul în care sunt văzute lucrurile, inclusiv pe noi înșine - ci de faptul că a fost vreodată al meu să văd. Pentru că apusul, la fel ca supraviețuirea, există numai pe muchia propriei dispariții”. Textul de sală al expoziției începe cu un citat din cartea lui Ocean Vuong, Pe pâmânt suntem strălucitori o clipă.
Felipe Cohen, un artist brazilian care trăiește și lucrează în São Paulo, studiază de peste zece ani, prin pictură, formele și raporturile de culoare generate de experiența luminii în natură. Prima lui expoziție personală în România e prezentată în două părți.
La primul etaj al galeriei din strada Plantelor 50, sunt expuse 13 picturi dintr-o serie în lucru – un fel de plăcere pur retinală în geometria unui peisaj solar care privește la rândul său privitorul. În ce-a de-a doua parte, la subsolul galeriei, vei găsi niște obiecte și idei sculpturale sublime, din materiale precum lemnul, marmura, sticla, sau hârtia.
p.s: tot la galeria Gaep, vă recomand să deschideți (până pe 10 iulie) expoziția online Time Lines, a artistei Raluca Popa, sau să citiți pe Școala9 proaspătul interviu despre cea mai recentă lucrare a ei, „Lucrări (Scara 1:2)”. O serie de 13 cărți realizate manual, fiecare fiind dedicată unei discipline școlare ca matematica, limba română, muzica și altele. Materialele de lucru provin dintr-o arhivă de 197 lucrări de control personale ale artistei, din perioada gimnaziului și a liceului, între anii 1992 și 1998.
7. Biroul de Cercetări Melodramatice — Heartbeat Detection Systems, galeria SUPRAINFINIT, București (30 iunie – 20 august, 2022)
„Joi seara vălul se va ridica, melodramatic. Vor fi, fără îndoială, emoții și lacrimi.” (Irina Gheorghe)
La galeria SUPRAINFINIT s-a deschis ieri prima expoziție retrospectivă a duo-ului artistic feminin românesc, fondat în 2009, Biroul de Cercetări Melodramatice (format din Irina Gheorghe și Alina Popa), după pierderea neașteptată a Alinei Popa în 2019.
Textul curatorial se deschide prin întrebarea: Cum pot semnele vitale ale unei practici de lungă durată fi detectate și menținute și cum pot ele incorpora ideea absenței?
Primul nivel al expoziției este gândit în jurul unei lucrări noi, „High Heel Communism” – o serie de fotografii rămasă la stadiul de concept, a cărei realizare reprezintă una dintre ultimele dorințe ale Alinei Popa. Miza lucrării este crearea unui instrumentar care aparține producției de imagini stereotipizate ale feminității și care permite un cadru de reflecție asupra unor teme socio-politice mai ample.
Al doilea strat al expoziției scoate din arhivă niște lucrări mai vechi de-ale lor. „Lovegold: A Cosmic Cooking Show” (2014), „Gross National Heel” (2010), și recontextualizarea performance-ului „Cry-Baby: How to Win Hearts and Influence People” (2010), în care artistele Irina Gheorghe și Mădălina Dan au performat în seara vernisajului în spațiul din vitrina galeriei.
Mai multe despre activitatea Biroului de Cercetări Melodramatice aici.
*Bonus: Expoziția de la galeria SUPRAINFINIT, curatoriată de Cristina Vasilescu, va fi extinsă sub forma unei expoziții satelit, „The Internal Fire”, la institutul Goethe București, instituție unde practica Biroului s-a format. Vernisajul va avea loc pe 7 iulie.
8. Documenta 15, Kassel, Germania (18 iunie - 25 septembrie)
Dacă vrei să vezi cum arată o expoziție de artă contemporană construită pe un model de lucru artistic și economic orientat spre comunitate & sustenabilitate, atunci trebuie să mergi la documenta 15. Ce trebuie să mai știi este că Documenta are loc o dată la cinci ani, în diferite locuri din orașul Kassel, Germania (cu excepția Documenta 14 care a avut loc atât în Atena cât și la Kassel).
Cea de-a cincisprezecea ediție este curatoriată de cei nouă membri ai colectivul de artiști ruangrupa din Jakarta, Indonezia. Primul colectiv de artiști care a curatoriat vreodată o expoziție Documenta. Prietenia, solidaritatea și comunitatea sunt valori și piloni centrali pe care s-a clădit activitatea colectivului ruangrupa.
Actuala ediție își are ramificațiile în termenul și practica indoneziană numită Lumbung (hambar de orez) – o clădire comunală din Indonezia rurală, unde recolta unei comunități este adunată, depozitată și distribuită în funcție de criterii stabilite în comun, ca resursă comună pentru viitor. În acest context, ruanagrup a invitat 67 artiste/artiști să se alăture în practica Lumbung – majoritatea grupați în colective locale și internaționale din mediul artistic, social și politic. Fiecare grup a primit un buget pe care l-a redistribuit la rândul lui pentru a implica alți artiști și colective, astfel încât, peste 1.000 de participanți expun în Kassel.
Dan Perjovschi, unul dintre participanți la Documenta 15, cunoscut pentru desenele sale pe teme sociale expuse pe pereții celor mai importante instituții și muzee de artă contemporană din lume, a transformat coloanele de pe fațada muzeului de artă Fridericianum, în „coloane” ale unei reviste dedicate principiilor Lumbung. Tot la Documenta, pe trotuarul din fața fostei gări principale din Kassel, Perjovschi desenează o ediție specială a Ziarului Orizontal cu reportaje despre actualitatea politică și socială, care vor fi actualizate pe parcursul celor 100 de zile.
9. Manifesta 14 Pristina, Kosovo (22 iulie - 30 octombrie)
„Când am vizitat Pristina, oamenii pe care i-am întâlnit, conversațiile pe care le-am avut, mi-au dat un sentiment palpabil al puterii transformatoare care se află în povești și în practica povestirii în sine. Aici poți simți cu adevărat că actul de a povesti este cel care aduce la viață spațiul public: spațiul dintre mine și tine.”, spune Catherine Nicholes, curatoarea Bienalei Europene de artă contemporană Manifesta 14.
it matters what worlds world worlds. how to tell stories otherwise („contează ce lumi lumi lumi. cum să spui povești altfel”) este titlul și tema celei de-a paisprezecea ediție Manifesta, care se desfășoară anul acesta la Pristina, în Kosovo. Singura țară din regiune unde cetățenii încă trebuie să obțină viză pentru a intra în Uniunea Europeană și pentru a călători în Balcanii de Vest. Următoarele ediții ale Bienalei vor avea loc în Barcelona (2024) și în Regiunea Ruhr din Germania (2026).
Înființată în 1994, Manifesta are ca principiu relația dintre cultură și societatea civică, în dialog cu orașul gazdă și comunitățile sale. Din programul complet al Bienalei (îl găsiți aici) aflu, printre altele, că biblioteca publică Hivzi Sylejmani din Kosovo se va transforma într-o nouă instituție culturală pe termen lung Center for Narrative Practice. Un centru comunitar gândit pentru localnici, unde se vor desfășura activități precum practici de arhivare, crearea unor biblioteci, grădinărit, performance, etc.
Anul acesta la Manifesta sunt invitați 77 de artiste/artiști din 32 de țări, și 17 colective.
Din lista oficială am zărit trei participanți pe care îi urmăresc îndeaproape. Lawrence Abu Hamdan este artist și cercetător care analizează politicile sunetului și folosește diferite tipuri de materiale audio pentru a explora efectele acestora asupra drepturilor omului și a legislației. Jumanna Manna este artistă și regizoare. În 2016, a realizat filmul „A Magical Substance Flows into Me”, despre Robert Lachmann, un muzicolog evreu-german, mutat din Berlin la Ierusalim în anii 1930, unde a lansat emisiunea radiofonică Palestine Broadcasting Service. Roni Horn este artistă și scriitoare, cunoscută pentru instalația sculpturală din cilindri de sticlă colorată „Well and Truly” (2009-2010), sau seria celor o sută de fotografii „You Are the Weather” (1994-1995), care surprinde portretul aceleași femei într-un izvor termal islandez și diferențele subtile ale expresiei feței pe măsură ce reacționează la schimbările vremii.
10. Bienala Matter of Art 2022, Praga, Cehia (21 iulie - 23 octombrie)
Bienala de artă Matter of Art, se întâmplă la Praga, o dată la doi ani, și este organizată la inițiativa tranzit.cz în colaborare cu Prague City Gallery. Tema celei de-a doua ediții caută ceea ce se află dincolo de identitatea Europei Centrale și de Est ca spațiu intermediar, prins între apartenența la „Fortăreața Europei” și periferia Europei - o destinație postsocialistă pentru aventurile capitaliste. Expozițiile din cadrul Bienalei vor avea loc în trei locuri diferite din oraș: galeria orașului Praga la Biblioteca Municipală, într-o fostă spălătorie a Spitalului Universitar General din Praga, și fostul atelier al sculptorului Ladislav Šaloun. Spre deosebire de alte bienale, accesul e gratuit la toate evenimentele.
Fotografie principală: Biroul de Cercetări Melodramatice — Heartbeat Detection Systems, courtesy of the artists
