Am mai făcut în trecut pentru Scena9 o listă de seriale inspirate din cărți. Între timp s-au mai adunat câteva, așa că recidivez. Majoritatea țin de genre (polițiste, SF, horror), dar ne găsim în sezonul cel mai potrivit pentru așa ceva.
Micuțele doamne
Romanul clasic din 1868 al scriitoarei Louisa May Alcott a avut parte deja de o ecranizare aproape la fel de clasică în 1994, regizată de Gillian Armstrong. Remake-ul Gretei Gerwig din 2019 a obținut o notă mare pe Metascore, dar ăsta e cam singurul lucru pozitiv care se poate spune despre el. Nu-mi pare rău că am recitit cartea, totuși.
Novella lui Henry James este unul dintre cele mai ambigue texte ale unui autor reputat pentru ambiguitățile lui. Dar basically, dincolo de toate chichițele interpretative, este o povestire cu fantome, poate cea mai bună din toate timpurile. A fost transformată de curând într-o miniserie TV Netflix sub titlul The Haunting of Bly Manor. Aceasta „continuă” (de fapt sunt cât se poate de distincte) The Haunting of Hill House, care adaptează altă capodoperă gotică, romanul lui Shirley Jackson Casa bântuită (trad. Marius Michal Klimowicz, Litera, 2019). N-am văzut încă miniseria după Henry James, dar am observat că titlurile episoadelor preiau titlurile altor nuvele mai mult sau mai puțin gotice scrise de acesta (The Altar of the Dead, The Jolly Corner, The Romance of Certain Old Clothes). O reeditare n-ar strica.
O traducere nouă a romanului lui Bram Stoker. Este de fapt prima traducere română din engleză – Anca Simina Martin a arătat într-un studiu recent că versiunea anterioară, datând din 1990 și semnată de Barbu Cioculescu și Ileana Verzea, fusese realizată cel mai probabil după un intermediar franțuzesc. În plus, ediția de acum este adnotată de traducătorul Dan Costinaș și reproduce coperta originală din 1897 a romanului. Acest eveniment editorial poate fi acompaniat de miniseria BBC Dracula realizată de Mark Gatiss și Steven Moffat (creatorii celor patru sezoane de neuitat din Sherlock).
Chemarea lui Cthulhu și alte povestiri
De fapt nu am în minte o ecranizare recentă după Lovecraft, ci doar serialul HBO Lovecraft Contry, care are la bază un roman de Matt Ruff încă netradus în română. Dar această miniserie n-ar fi putut fi imaginată fără scrierile originale ale maestrului. Și nu doar ea. În cartea The Cult of Alien Gods: H.P. Lovecraft And Extraterrestial Pop Culture (2005), Jason Colavito făcea descoperirea că o bună parte din teoriile psuedoștiințifice privind originile extraterestre ale vieții pe Terra (Erich von Däniken și compania) își au originea în scrierile lui Lovecraft. Seria de autor pe care i-o dedică Polirom este un bun prilej de a-l reciti; au apărut trei volume de povestiri, urmează în curând și novella În munții nebuniei.
Moarte pe Nil este nu doar unul dintre cele mai bune romane ale Agathei Christie, ci și unul dintre cele mai adaptate. Urmează să fie lansată în curând o nouă versiune cinematografică, semnată de Kenneth Branagh, care îl și interpretează pe Hercule Poirot (Branagh regizase anterior și Crima din Orient Express). Apropo de Agatha Christie și de Egipt, IMDb anunță o miniserie TV bazată pe romanul Moartea vine ca un sfârșit (Litera, 2019), plasat în Egiptul Antic.
Anunțată pentru 2021 și urmând să fie distribuită de Apple TV, seria bazată pe ciclul Fundația este unul dintre cele mai ambițioase producții TV din toate timpurile, pe măsura seriei originale a lui Isaac Asimov. Trailerul a stârnit deja nenumărate discuții și controverse printre fani. (Am scris aici pe scurt despre roboții lui Asimov în cadrul unui dosar de pe Mindcraft Stories.)
Capodopera lui Lethem este un noir plasat în New York, scris din perspectiva unui tânăr care suferă de sindromul Tourette și care se găsește în situația de a descâlci păienjenișul în care rămâne prins după ce protectorul său, un gangster de mâna a treia, este ucis. Traducerea Irinei Negrea (excelentă, dată fiind dificultatea textului original, bazat pe numeroase jocuri de cuvinte) a apărut prima dată în 2011, dar a trecut ca și neobservată. A fost nevoie de filmul regizat de Edward Norton în 2019 pentru ca romanul lui Lethem să-și înceapă a doua viață în România.
Polonia a dat nu doar cel mai mare scriitor SF din toate timpurile, Stanislaw Lem, ci și unul dintre cei mai buni autori globali de fantasy, Andrzej Sapkowski (ca să nu mai zic nimic de Henryk Sienkiewicz, ale cărui romane istorice sunt mai palpitante decât tot ce s-a scris în România în acest gen; Polirom tocmai a reeditat Prin foc și sabie). La Nemira au apărut până în prezent șase volume din seria Witcher: Ultima dorință, Sabia destinului, Sângele elfilor, Vremea disprețului, Botezul focului, Turnul rândunicii. Aceasta a inspirat nu doar o serie numai puțin faimoasă de jocuri video, ci și un serial ajuns la al doilea sezon, cu Henry Cavill în rolul vânătorului de monștri Geralt.
Trilogia „Materiile întunecate”
Un fantasy teologic, format din volumele Luminile Nordului, Pumnalul tăinuit și Ocheanul de ambră. Seria HBO a ajuns la sezonul al doilea. Nu-s mare fan Pullman, în pofida hype-ului, dar văzând serialul am devenit mare fan Ruth Wilson.
Arthur Conan Doyle i-a dedicat lui Sherlock Holmes doar 56 de povestiri și patru romane. Posteritatea a reparat această eroare, producând alte câteva sute (dacă nu chiar mii) de pastișe – romane și povestiri care îl implică pe Holmes în alte și alte aventuri. După expirarea copyright-ului asupra personajului, numărul lor a explodat, ca să zic așa, în condiții legale. Cazul Marchizului dispărut este primul volum dintr-o serie Young Adult care o are ca protagonistă pe Enola Holmes, sora adolescentă a detectivului (care, nu mai e nevoie să o spun, nu apărea în Canon). În filmul Enola Holmes (2020), rolul ei e interpretat de Millie Bobby Brown, Eleven din Stranger Things.
