După ce a dat bacul, la un an de când autoritățile au sesizat postările de pe contul lui de Facebook, proaspătul student a plecat la București. A fost admis la două facultăți - litere și jurnalism - și s-a angajat la o companie internațională de jocuri video. Voia să se înroleze în armată, dar s-a gândit că va fi respins pentru că e mic de înălțime. În timpul liber, participa la reconstituiri istorico-militare. La fel ca în jocurile video, se punea în pielea soldatului german. În tot acest timp, procesul penal tărăgăna cu audierea martorilor.
După un an de stat în București, Lucian și-a dat seama că nu mai aparține locului. Îmi spune că oamenii au aflat de dosarul penal și l-au dat afară pe rând, de la cele două facultăți din București, de la job și din chirie. Reprezentanții facultăților de Litere și Jurnalism m-au asigurat, însă, că a fost exmatriculat pentru că nu se prezentase la cursuri și nu-și făcuse numărul de credite. „A absentat la toate examenele pe primul semestru”, adaugă Antonio Momoc, decanul Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării.
După București, a doua oară a luat-o de la capăt în Statele Unite. În 2018, înainte de Crăciun, a primit viză pe zece ani și a zburat spre Miami, să-și caute de lucru. „M-am dus în State să încep o viață nouă acolo”.
Doar că cercetările penale l-au urmărit și acolo. În mai 2019, în locul judecătoarei care inițiase cazul lui a venit judecătorul Samir Bosoc.
Absența lui Lucian de la primele două termene din instanță l-a făcut pe noul judecător să emită un mandat internațional de arestare preventivă, acuzându-l că vrea să fugă de reprezentanții justiției din România. Dar în urma contestației, în doar câteva zile autoritățile au renunțat la mandat, pe motiv că lipsește „componenta pericolului concret pentru ordinea publică”.
După un an de America, Lucian s-a întors în România, unde a fost condamnat la patru ani de închisoare cu executare: trei pentru instigare la ură, pedeapsă maximă, și încă un „spor” de un an. Judecătorul stabilise inițial șase ani, pedeapsa maximă pentru ambele infracțiuni, însă codul penal spune că, atunci când cineva a comis mai multe infracțiuni, se ia în calcul pedeapsa cea mai grea și o treime din totalul celorlalte.
„Inculpatul consideră că toți ceilalți trebuie să fie sub controlul lui,” consemnează judecătorul Samir Bosoc în motivarea sentinței de fond. „Potrivit psihologilor, această tendință se manifestă indiferent dacă cealaltă persoană este partenerul de cuplu, propriul copil, colegul de serviciu sau un prieten apropiat. Suferința semenilor îl face pe inculpat să se simtă mulțumit, extrem de important și valorizat”. Reprezentantul justiției din Teleorman invocă raportul de expertiză medico-legală de la Poroschia, însă din el reține doar caracterizarea personalității și opiniile extremiste, nu și remușcările. „Din punct de vedere interpersonal, inculpatul este o personalitate dură, rece, ostilă, care consideră celelalte persoane a fi inferiori lui, iar lipsa de respect față de convențiile sociale, aroganța și sentimentul exagerat al propriei valori limitează relațiile sociale și conduc la relații conflictuale cu legea. (...) Numai o perioadă de detenție ar putea avea ca rezultat îndreptarea comportamentului acestuia și respectarea dreptului la integritate corporală al apropiaților acestuia”.
L-am contactat pe Samir Bosoc ca să înțeleg cum a calculat pedeapsa și am aflat că, în ochii judecătorului, Lucian n-ar fi fost departe de Hitler. „În 1923, un adevăr juridic actual acelui moment a dus la punerea în libertate, în mod nelegal, a lui Hitler (idolul inculpatului) dintr-o pedeapsă de cinci ani de închisoare. Ce a urmat e cunoscut. În prezent, judecătorul român are o interacțiune socială, se prezintă la votul pentru Parlament (dec. 2020) și, uneori, votează partide neonaziste, chiar dacă nu menționează în viața publică”, comentează judecătorul Bosoc într-un mail.
Pe parcursul procesului, apărarea lui Lucian a cerut înlocuirea judecătorului Bosoc, susținând că ar fi fost părtinitor, și a contestat raportul psihiatric. Cererile au fost respinse. De asemenea, Lucian neagă că ar fi scris comentariile de ură atașate postărilor.
Imparțialitatea judecătorului Bosoc în procesul lui Lucian a fost mai târziu chestionată și de către Curtea de Apel din București, unde noul complet de judecată a cântărit sentința primită de băiat la Teleorman. „Curtea nu poate ignora nici motivarea defectuoasă a primei instanțe, fiind inserate afirmații care nu au nicio legătură cu prezenta cauză, referitoare la personalitatea inculpatului”, arată motivarea sentinței de la apel. Echipa din justiție a identificat alte câteva nereguli în dosar.
La cea de-a doua judecată, pedeapsa lui Lucian a fost micșorată la un an și patru luni de închisoare, cu amânare. Spre deosebire de suspendare, care rămâne o condamnare, amânarea sentinței e o formă de sancțiune penală cu o greutate mai mică în universul juridic. Obligarea la tratament psihiatric pe termen nedeterminat a rămas însă în vigoare, deși instanța nu a cerut o nouă evaluare a sănătății sale mintale. De la raportul inițial, în care era diagnosticat cu episod psihotic acut, trecuseră aproape șase ani.
Aceeași sentință vizează ca până în 2023, tânărul să fie supravegheat de Serviciul de Probațiune din București, unde va urma un program de reintegrare socială. Teoretic, acesta va fi gândit cât să nu se suprapună cu calendarul facultății de drept pe care Lucian o urmează în Marea Britanie.
Ca să înțeleg cum încearcă statul român să îndrepte un cetățean care a instigat la ură pe net, am stat de vorbă cu inspectoarea de probațiune Aurelia Moraru, de la Direcția Națională de Probațiune. Prin acest sistem, vinovații au șansa să înțeleagă și să învețe din propriile greșeli fără să-și piardă libertatea, locul de muncă sau relațiile cu ceilalți.
„Plecăm de la ce au făcut și de ce,” spune Aurelia Moraru. „Încercăm să facem stop joc ca la fotbal, ne întoarcem și vedem ce gânduri avea, care a fost contextul și de ce ajungem să avem aceste comportamente. În momentul în care conștientizăm că avem gânduri distructive, atunci emoția noastră negativă scade și comportamentul nostru se va îmbunătăți”. Consilierul de probațiune are o abordare interdisciplinară, mai spune inspectoarea. Fie că sunt psihologi, sociologi, asistenți sociali sau juriști, toți trebuie să aibă cunoștințe de drept și psihologie.
Cele nouă programe de reabilitare socială sunt dedicate atât minorilor, cât și adulților care au comis fapte penale. Consilierul de probațiune alege un program potrivit poveștii de viață a condamnatului, fie că e vorba de gestionarea furiei prin terapie cognitiv-comportamentală și mindfulness sau de consiliere pentru cei dependenți de substanțe. Un program are între patru și 12 sesiuni, fiecare de câte una sau două ore. După absolvirea programului, relația cu statul se reduce la ritualuri mai degrabă birocratice: consemnarea prezenței lunare la serviciul de probațiune și a momentelor în care îți schimbi jobul, locuința sau pleci în vreo călătorie.
Pe hârtie, sună totul impecabil, doar că în România sunt 550 de consilieri de probațiune, iar la începutul acestui an erau 68 790 de condamnați aflați în evidența serviciilor. Asta înseamnă că în mâinile unui consilier pot ajunge până la 350 de dosare într-o lună și sunt rare cazurile în care acesta are de gestionat mai puțin de o sută.