Hainele pe care le cumpărăm la prețuri mici de la marile companii de fast fashion vin la pachet cu costuri ascunse pentru mediu, pentru cei care le produc în condiții foarte proaste și, de multe ori, și pentru cei care le poartă. Am discutat pe larg despre ele în primul episod al seriei despre cum industria care ne produce hainele poate fi mai curată și mai etică.
Soluția magazinelor second hand, de a oferi o nouă viață hainelor la care renunțăm adesea foarte repede, poate părea o alternativă la branduri precum ZARA, H&M sau, mai nou, Shein și Temu. Dacă în prima parte a acestui articol am vorbit pe larg despre problemele sistemului care pune în mișcare hainele la mâna a doua, azi vorbim despre soluții posibile: de la primii pași legislativi, până la oameni care caută soluții locale.
Legislația europeană caută rezolvări
Prin Pașaportul Digital European, oricine va putea să afle informații despre sustenabilitatea brandului care a produs hainele pe care are în față, din ce materiale sunt făcute, precum și care a fost ciclul de fabricare, inclusiv traseul de la fabrică până la magazin. Astfel, nu va mai fi nevoie de măsuri suplimentare de verificare a produselor la vămi, căci se va cunoaște care a fost viața hainei. Doar că această măsură este momentan o utopie: legislația e în lucru până în 2030.
În mai 2024, Parlamentul European a adoptat o propunere legislativă pentru prelungirea duratei de viață a hainelor prin repararea gratuită a acestora și oferirea unei garanții extinse. Practic, seturile de măsuri inițiate doresc crearea unui context social în care hainele sunt folosite pentru o perioadă mai lungă de timp. Statele europene au doi ani la dispoziție pentru a implementa acesta lege la nivel național.
Unele țări au luat deja inițiativă pentru a reduce impactul pe care fast fashionul îl are. De exemplu, în martie 2024, politicienii francezi au pus pe masă o lege care interzice reclamele companiilor precum Shein, dar și suprataxarea acestora cu până la 10 euro per articol, scrie BBC.
Ce e de făcut?
Elvys Sandu e designer și membru al Redu, inițiativa Asociației Mai bine, care își propune să vină cu soluții pentru reducerea deșeurilor textile. A studiat design vestimentar, cu un master în Slow Fashion la Facultatea de Arte Vizuale și Design, din Iași. Sandu e de părere că, deși industria second hand are încă numeroase probleme, tot reprezintă o soluție la brandurile de fast fashion. Chiar și imperfectă.
„Nu cred că sunt încă suficienți oameni care să cumpere din second hand-uri sau nu atât de mulți încât să facă o diferență,” spune Elvys. „Încă este destul spațiu pentru oamenii care vor să cumpere articole de îmbrăcăminte deja purtate și cred că asta chiar ar putea să ajute mediul înconjurător. Să alegi un articol de îmbrăcăminte care a fost deja produs este întotdeauna mai bine decât să alegi ceva care duce la producerea mai multor haine. Soluția ar veni din reducerea consumului. Ar trebui să fim mai atenți și conștienți atunci când ne cumpărăm lucruri noi.”
Designerul este de părere că pentru a putea să reducem din deșeurile textile și din efectele negative ale industriei fast fashion, avem nevoie de o abordare holistică, asemănătoare cu cea pe care o au ei la Redu. Nu doar produc colecții, ci încearcă să lucreze pe mai multe planuri:
„Noi nu folosim materiale noi, de exemplu, și încercăm să procurăm mai mult materiale produse local. Pe lângă faptul că încercăm să avem un impact asupra mediului cât mai redus, încercăm să facem și ateliere cu oamenii, să învețe și ei cum să-și repare hainele dacă e nevoie sau să-și facă upcycling”.
Tot REDU a organizat și evenimente de swapping, în care oamenii își schimbau haine între ei, sau proiecții de filme care reușesc să pună lupa pe problemele muncitorilor din fabricile de confecții din Asia. Toți sunt pași mici prin care pot s-i educe pe consumatori în legătură cu obiceiurile lor de cumpărare.
„Evenimentele de swapping îți permiteau și să te mai vezi cu prietenii, mai aduceai niște haine, mai cumpărai ceva second hand”, continuă designerul. „În felul ăsta stăteai departe de mall și de cumpărarea produselor noi. Afli mai multe despre haine atunci când sunt în jurul tău, mai aproape”.
Soluții locale pentru mai puțină risipă
REDU a început în 2014, când membrii Asociației Mai Bine, care încearcă să educe lumea în legătură cu dezvoltarea durabilă și alternative sustenabile, au încercat să vină cu soluții la problema deșeurilor textile din Iași.
Între timp, a devenit o întreprindere socială de sine stătătoare. În primii doi ani de activitate a avut și centre de colectare ale hainelor, în toate cartierele din Iași. Treptat, au început să preia și de la fabrici sau magazine din zonă care nu mai aveau nevoie de bucățile acelea de materiale. „Pe lângă asta, am mai avut ateliere de lucru despre cum se repară hainele, Bazar Solidar, care era un eveniment în care o parte din hainele pe care le colectam, care erau în stare bună, ori le vindeam sau le reparam și le vindeam”, povestește Elvys Sandu, care a studiat design la Universitatea din Iași, cu o lucrare de disertație despre impactul slow fashion.
O mare parte din haine o dădeau mai departe către Fundația Emmaus, care la rândul lor le distribuiau mai departe către oameni care aveau cu adevărat nevoie de ele.
De asemenea, REDU a pregătit două colecții din hainele pe care le-au colectat. Ulterior, hainele au fost vândute într-un magazin pe care l-au avut temporar, în apropierea atelierului.