Cuprins

Educație / Sex

Femeia uită de ea. 12 românce vorbesc despre orgasm

De Venera Dimulescu, Ilustrații de Wanda Hutira

Publicat pe 17 aprilie 2019

În acest articol se vorbește explicit despre sex. Nu e recomandat copiilor, iar dacă sunteți adulți, luați în considerare când și unde îl deschideți.

În luna martie, mi-am propus să cinstesc primăvara pornind pe urmele unui subiect tabu prin părțile astea de lume: orgasmul feminin. O lună și-un pic mai târziu, am descoperit că discuțiile despre orgasm deschid o ușă către probleme ignorate din viața privată. Am pornit de la o temă punctuală - plăcerea individuală - și am ajuns la nuanțe care cuprind toată viața femeii: nesiguranțele, conflictele de identitate, violența fizică și emoțională din cuplu. Cel mai recent studiu despre violența în familie arată că în anul 2016 au fost raportate 81 de cazuri de viol, cu 29 de victime adulte, 27 dintre ele fiind femei. Căutarea plăcerii este un drum inițiatic pe care pornești vulnerabilă.

Preludiu

În cei peste 40 de ani de comunism, viziunea politică despre sex avea un rol utilitar. Rolul de părinte a fost impus brutal de către Ceaușescu prin decretul anti-avort, care a ucis aproape 10 000 de femei. Sexul din plăcere nu a existat ca subiect în spațiul public până-n anii ‘90, când ziarele și revistele au explodat pe subiectul ăsta. Însă după aproape 30 de ani de libertate și democrație, România este o țară încă bântuită de regulile trecutului. Treptat, după Revoluție, discursul a fost acaparat de către Biserica Ortodoxă, care propovăduiește în continuare sexul utilitar ca unică formă de intimitate fizică acceptabilă între oameni.

Cu plăcerea, fiecare se descurcă cum poate. În școli, educația sexuală este aproape absentă. Deși ea e obligatorie în majoritatea țărilor occidentale, la noi apare în legislație, dar nu e pusă în practică. În căutare de surse de informare, tinerii bâjbâie prin cosmosul întunecos al propriilor curiozități ghidați de pornografie. Dar în conținutul ei se regăsesc mai degrabă bărbații. În scenariile din industrie, plăcerea lor e mai importantă decât plăcerea femeilor. În Marea Britanie, mai mult de jumătate dintre adolescenți și adulți recunoșteau, în 2014, că folosesc filmele porno ca surse de informare despre sex și la fel de mulți au spus că pornografia îți construiește așteptări nerealiste despre corpul uman și plăcere. Românii sunt pe locul 29 în lume la petrecut timpul pe Pornhub, iar 79% dintre vizitatori sunt bărbați. Aproape jumătate dintre ei au între 25 și 34 de ani.

Despre plăcerea femeilor nu știm foarte multe, așa că am pornit în căutare de povești personale pe internet, în saloane de cosmetică de cartier, în parcuri și în cluburile de seniori ale statului. Am adunat în total 27 de mărturii personale. Pe Facebook am primit mesaje de la femei  între 20 și 35 de ani. Unele dintre ele mi-au spus cum s-au simțit când mi-au scris despre orgasm: eliberate, bucuroase sau reticente la început. Am recunoscut în mărturiile lor voci informate, capabile să-și descrie cu precizie corpul și atente la efectele experiențelor din copilărie și familie.

Orgasmul neîmplinit

Orgasmul apare definit în dicționar ca momentul cel mai înalt al plăcerii fizice, o eliberare a tensiunii sexuale acumulate în corp, în timpul uniunii cu tine sau cu celălalt. Cea mai populară poreclă i-au dat-o, însă, francezii - la petite mort (mica moarte) -  datorită asemuirii sale cu o stare alterată a conștiinței: ca și când ai ieși, preț de câteva secunde, din propriul corp.

Până acum, știm că orgasmul femeilor se poate împlini prin stimularea clitorisului la interior, în timpul penetrării, sau la exterior. Dar stimulii care încurajează orgasmul pot fi peste tot în corp. Spre exemplu, există cazurile excepționale ale unor femei care au orgasm atunci când se spală pe dinți sau când își ating genunchii. De aceea, unii autori, precum scriitoarea feministă Germaine Greer, au numit orgasmul feminin a whole person experience - o experiență trăită cu toată ființa.

Mintea noastră e cucerită de o explozie de lumini, iar creierul arată ca un oraș luminat noaptea. La femei, se activează peste 30 de zone cerebrale în timpul orgasmului obținut prin masturbare, mai puțin cele responsabile cu emoțiile.

În timpul orgasmului prin penetrare, harta creierelor noastre arată la fel la ambele sexe. Sistemul nervos central ne transmite că nevoile ne sunt satisfăcute și începem să ne simțim mulțumiți. Substanțele care alcătuiesc chimia plăcerii, dopamina și oxitocina, ne fac să ne dorim din nou senzațiile apropierii de celălalt.

Femeile nu-l ating foarte ușor. Pentru multe dintre ele, orgasmul prin stimularea clitorisului la exterior este singurul pe care-l pot simți. Numai un sfert dintre ele îl trăiesc prin penetrare. Un studiu realizat în State, în 2017, arată că femeile în relații heterosexuale au cele mai puține orgasme (65%), față de 86% în cazul femeilor gay. Tehnic vorbind, femeile au declarat că metoda sigură prin care ajung la orgasm este sexul oral, dar el este practicat de mai puțin de jumătate dintre cuplurile intervievate. În aceste condiții, ele mimează ca să nu-și dezamăgească partenerii. Franța e pe primul loc, cu o frecvență de 49% a orgasmelor simulate, arată un studiu realizat cu 8000 de femei din mai multe țări occidentale. Psihoterapeuta specializată în probleme de cuplu, Margaret Burr, spune că plăcerea crește cu cât te simți mai în siguranță în uniunea sexuală: „Femeile au mai puțină putere personală în viețile lor ca bărbații, datorită rolurilor sociale care le învață să fie non-asertive și pasive. Așa că unele dintre ele încearcă, inconștient, să recapete controlul asupra propriului corp, iar asta le limitează plăcerea sexuală”.

Cu femeile peste 40 de ani, însă, n-a fost deloc simplu. Am găsit cu greu persoane dispuse să vorbească despre plăcere, iar cele mai multe și-au dorit anonimatul. În saloanele de cosmetică am primit refuzuri fără cale de întoarcere. Într-unul dintre ele, o cosmeticiană a acceptat să vorbim și a fost luată la mișto de celelalte colege. În altul, mi-am făcut programare la epilat și am vorbit cu cosmeticiana pe picior egal de vulnerabilitate: ea mi-a povestit viața ei intimă, eu m-am dezbrăcat la propriu ca să o ascult. În parcuri nu am nimerit femei singure, iar cele însoțite de prietene sau vecine nu au vrut să vorbească nici de față cu ele, nici separat. La cluburile seniorilor, unde vârstnici din cartiere vin să socializeze, doamnele intrau pe rând și greu se săturau de vorbă. Multe dintre ele mi-au spus că s-au căsătorit prea devreme, în vremea comunismului, la presiunea părinților sau îndrăgostite lulea. Intimitatea și-au construit-o, de multe ori, în jurul spaimei de pușcărie: făceau avort ilegal (nu încercați și nu recomandați nimănui metodele de avort din textul ăsta!), ajutate de rude, și-și riscau viața. Orgasmul era un accident fericit într-un mediu asaltat de prejudecăți, sacrificiu de sine, abuz și frică.  

În România nu avem date despre orgasmele cetățenelor noastre. Dar dacă îți apleci urechea cu atenție, vei înțelege că lipsa de informare și rușinea educată în familie sunt mari obstacole în căutarea plăcerii. Femeile care au acceptat să stea de vorbă cu mine mi-au arătat cum viețile noastre private sunt modelate de reguli sociale și așteptările celorlalți pe care, de multe ori, nu au posibilitatea să le schimbe și le acceptă cu resemnare. În situația asta sunt poate rudele și apropiații noștri, care și-au înghițit neîmplinirile și suferința pentru că n-au găsit loc pentru dialog și empatie în societatea noastră. Ascultă și tu vocile acestor femei, pentru că nu le-a ascultat nimeni până acum. Și pentru că în poveștile despre orgasmele femeilor nu este vorba doar despre sex, ci despre viețile noastre de familie, iubire, încredere și suferință, despre cum societatea ne modelează intimitatea.

Punctul culminant

Ce să mă învețe maică-mea?

„Prima oară am auzit despre orgasm în adolescență, vorbeam cu fetele: fată, îți place de ăla? Băieții mai făceau glume, se mai țineau de agarici, prin pantaloni, ne mai luau de țâțe. Eram frustrată, nu-ți convine să te pipăie. Mama mi-a zis să fii cuminte, să nu lași băieții să profite de tine. Și înțelegeam că se referă la sex. Mai bine nu-mi spunea nimic. Ce să mă învețe maică-mea, să-mi deseneze agariciu’ pe hârtie și să-mi zică uite-l? Prima oară m-am culcat cu soțul meu, în noaptea cununiei. Aveam 23 de ani. M-a ajutat Dumnezeu să nimeresc persoana potrivită. Bine, nici eu nu eram atrasă de bărbați periculoși, aventurieri. Nu era genul meu să mă întind cu toți retardații. Pe vremea mea nu era nebunia aia, mamă, ce mi-o trag acuma! Sexul era o chestie ambiguă: să simți pentru prima oară un agarici între craci. M-a durut prima oară și până-n a șaptea zi. Când făceam sex cu soțul meu eram jenată, nici nu puteam să mă uit la el. Dar soțul meu e cel mai bun din lume. Cu el am început și cu el o să termin! Nu țip, nu urlu, nu mă biciuiește, nu spun cuvinte despre punctul G, haha. N-am simulat orgasmul și nu am făcut sex decât când am vrut. Am un băiat de 22 de ani. I-am zis: ai grijă că fetele bagă gura peste tot! Să nu le pupi după!” (49 de ani, cosmeticiană, București)

 

Credeam că nu am din vina mea

„Nu am avut orgasm decât cu un singur partener până acum. Un tip. Când nu reușeam să am cu niciunul, mă gândeam că e ceva în neregulă cu mine. Aici, internetul m-a ajutat foarte mult. Conștientizarea faptului că și alte femei trec prin asta m-a ajutat să-mi dau seama că am nevoi și modalități diferite de a ajunge la orgasm. L-am simulat de mai multe ori, am făcut-o pentru că credeam că ar trebui să am orgasm și nu am din vina mea. Deci ar trebui să simulez, pentru că celălalt se așteaptă să am și nu vreau să dezamăgesc. Acum nu mai fac asta. Prefer să comunic, să îi spun ce îmi face plăcere. Mă ajută să mă relaxez atitudinea partenerului: că are răbdare, că nu mă judecă dacă nu reușesc să am orgasm. Totodată, mă mai ajută și disponibilitatea din partea lui/ei de a afla ce îmi place și ce mă face să mă simt bine.” (25 de ani, realizatoare de filme documentare, București)

Pentru mine a fost traumatizant

„La 20 de ani m-am măritat. Mi-a făcut cunoștință o colegă de servici cu un băiat. Băiatul era croitor de meserie. Mi-a plăcut că arăta bine, dar de iubire d-aia, cu fluturași în stomac, n-a fost vorba. Ne-am iubit 21 de ani și am făcut două fete. Când eram la început, aveam orgasm în mod regulat. Nu vorbeam despre, dar eram euforici, așa, când eram singuri. Dacă era soacra alături, o făceam mai pe scurt. Când nu voiam să rămân însărcinată, ne feream, se retrăgea el la timp sau mergeam eu imediat și mă spălam. O mai făceam din picioare, că nu se ducea sperma unde trebuia. Soacră-mea m-a învățat. Prezervativ n-am folosit niciodată. O dată am făcut avort. Nașa mea mi-a pompat ceva acolo jos. Am leșinat la ea pe masă. Mi-a fost o frică. Colegele mele au făcut pușcărie pentru asta. Țin minte că soțul mi-a scos ochii. Am mers o dată în vizită și l-am auzit din bucătărie cum îi spunea cuiva: Aș fi avut băiat de zece ani până acuma. Soțul meu s-a îmbolnăvit de cancer și l-am îngrijit patru ani jumate, până a murit. Avea o gaură în gât și îi ieșea sânge din urechi și el voia sex. Mă prindea prin casă și mă împingea pe pat. Pentru mine a fost traumatizant. Dar n-avea rost să mă împotrivesc sau să mă cert cu el. Nu cred că a fost un om rău, era doar bolnav. Au mai fost perioade când am fost curtată, dar n-am putut să mă mai apropii de alți bărbați. Unul dintre ei avea de toate: casă, porci, grădină. Când venea să pună mâna pe mine, fugeam. Mă trec și acum fiori când mă gândesc.” (73 de ani, filatoare într-o țesătorie, Ploiești)

Fiecare cheie cu broasca ei, nu-i așa?

„Pentru că nu aveam nicio noțiune despre orgasm, apariția lui a fost o surpriză. Nu știam că există o astfel de stare cu totul specială, mi-am zis. Aveam 20 de ani. Sexul pentru mine nu este o cursă de 100 de metri plat în care trebuie neapărat să ajungem victorioși la linia de sosire. Apropierea fizică, atingerile, mângâierile sunt minunate și sunt parte însemnată din această bucurie împreună. Foarte rar am simulat orgasmul, ca să nu se simtă partenerul rușinat. Există bărbați orgolioși care se simt vinovați că n-au prestat cum trebuie. Eu nu m-am supărat niciodată din acest motiv. Nu-i mai puțin adevărat, însă, că o viață sexuală foarte rarefiată m-a determinat să mă despart de un bărbat. Eram tânără și lipsa lui de interes mi-a săpat adânc încrederea în mine. Mi-am revenit destul de greu. În familia mea, subiectul acesta era tabu. Părinții, mătușile, bunicuțele, unchii, verii se comportau ca și cum sexul nu ar fi fost parte din viață. După ce m-am căsătorit, întrebările erau îngrijorări legate de vreo sarcină nedorită. În 1966, Ceaușescu a dat decretul de interzicere a avorturilor, fapta era penală, iar femeile care făceau avort puteau ajunge la pușcărie. Nu existau prezervative, nici anticoncepționale. Aș fi dorit să aflu (de la ai mei) că există potrivire sau nepotrivire în sex. Că există persoane pentru care sexul poate avea loc de două ori pe an, altele au un ritm mediu, iar alții pur și simplu au o obsesie. Dacă aș fi avut acest minimum de informații nu m-aș mai fi complicat cu o căsătorie în care, din acest punct de vedere, lucrurile nu au mers absolut deloc bine. Fiecare cheie cu broasca ei, nu-i așa?” (62 de ani, jurnalistă, București)

 

Mi s-a băgat în cap ideea asta absurdă, că sexul e un păcat

„Discutând recent cu mama a încercat să mă consoleze că nici ea nu a avut orgasm decât abia după ce s-a născut cea de-a doua soră a mea și cumva, poate ăsta ar fi remediul: un copil. Ani de zile mi s-a băgat în cap ideea asta absurdă, că sexul e un păcat, că e rușinos, că se face numai după căsătorie și numai pentru a procrea. Aș vrea să-mi fi spus de contracepție, nu să aud replica aia splendidă „nu fă prostii să mă faci de râs venind borțoasă acasă”. Am simulat orgasmul de mai multe ori. Mi se părea că dacă nu o fac, o să se simtă el nasol, iar eu o să par o frigidă. În ultimii ani am început să am curajul de a spune ce îmi place, ce nu. Nu mai pot fără implicare emoțională. Oricât de sexy ar fi tipul, ar trebui să simt ceva. Iar ca să simt ceva, el trebuie să poată să-mi atingă intelectul.” (32 de ani, directoare în domeniu cultural, București)

Aoleu, ce scârbă mi-a fost!

„Știi cum e cu bărbații? Li se scoală și trebuie să-și scuture ciocul! Eu îți spun orice. Cu care am avut de-a face, e mort oricum. Am fost o tipă frigidă. Nu-mi plăcea sexul. Am cunoscut, la 27 de ani, un geolog, ca mine. Când am văzut ce înseamnă amorul sexual, aoleu, ce scârbă mi-a fost! După doi ani am cunoscut un neamț. Eram în delegație la mare, la Năvodari. M-a văzut, m-a plăcut și m-a cerut de nevastă. Ne vedeam de două ori pe an, venea în concediu în România. Am am învățat germana ca să mă-nțeleg cu el. M-am dus la pașapoarte și le-am zis că vreau să plec după soțul meu. Mi-au zis: duduie, ori rămâneți, ori plecați de tot. Au pus ochii pe mine ăștia de la Securitate. Mă întrebau: doamnă, statul român v-a pregătit pentru țară, dumneavoastră de ce vreți să plecați cu capitalistul? Am rămas. După nouă ani de căsătorie am divorțat. Era bețiv și prost, tehnician auto. Păi se compara cu un geolog? Apoi am avut pasiune cu un securist. Mă urmărea. Mi-a spus din start că dă raportul despre mine la partid. Un bărbat frumos, bine făcut. Cu el am avut orgasm. Am trăit cu el nouă ani, deși era însurat și cu copii acasă. Venea la mine, mâncam și ne dichiseam. Când s-a terminat, mi-a dat 25 de trandafiri albi. Am înțeles atunci că nu mă mai urmărește.” (75 de ani, geologă, București)

 

Doar aveam nevoie de răbdare

„Nu m-am masturbat niciodată, așa că am avut primul meu orgasm pe la 19-20 de ani, când mi-am început viața sexuală. Neavând exercițiul de a ajunge la el singură, a fost cumva complicat să îl identific în timpul sexului cu o altă persoană (și singura cu care am făcut sex până acum). Pentru partenera mea era îngrijorător că nu aveam orgasm la începutul relației și, fără să vreau, am început să pun presiune pe mine. Spuneam încontinuu că eu chiar mă simt foarte bine, că problema nu e la ea,  că pur și simplu mi-e greu mie să mă relaxez. Când am reușit într-un final să ajung la un climax, m-am bucurat că am reușit să-i dovedesc că nu avem o viață sexuală disfuncțională. Că doar aveam nevoie de răbdare și să mă pot încrede în ea.” (21 de ani, studentă, Londra)

Ca femeie, uiți de tine

„M-am căsătorit la 23 de ani. Așteptările sunt mari, dezamăgirile puternice. Bărbatul, știți cum e, când e îndrăgostit, dă tot ce poate. La început, soțul meu a fost afectuos. După căsătorie, n-a mai fost. Eu m-am ocupat de casă, de tot. El era absent. N-a fost agresiv și nu mi-a impus niciodată nimic, dar stătea puțin cu mine. Eram atât de obosită și ocupată, încât nu mai aveam chef de reproșuri. Ca femeie, uiți de tine, devii robot. Am făcut o fată. Nu-mi mai doream încă un copil, că nu ne mai permiteam financiar. Erau niște medicamente pe care mi le făceam singură, să distrugă spermatozoizii. Ajungeam la orgasm, dar mi-au lipsit mângâierile, afecțiunea. Am simțit mereu răceala lui. Tot timpul i-am reproșat că nu m-a iubit. El îmi zicea că așa e el, introvertit și rece. Cred că nici eu n-am știut ce să cer. N-am cunoscut adevărata afecțiune.” (65 de ani, asistentă medicală, București)

 

Eu mă uitam ca un copil venit de la țară, care nu știe ce lingură se folosește la ciorbă

„Nu pot să spun că am fost împlinită nici ca femeie, nici ca mamă. Am fost crescută destul de autoritar, mama n-a ieșit niciodată din cuvântul soțului și așa m-a crescut și pe mine. Mi-a zis: să-ți asculți bărbatul în tot. Târziu i-am pus întrebarea: chiar în orice prostie? La 25 de ani m-am căsătorit, fără prea multă minte. El era cu 11 ani mai mare, un om independent, cu experiență. Făcuse armata și în familie se comporta ca și cum era comandantul suprem. Imediat am rămas însărcinată. A venit fata, băiatul a venit pe nepregătite, cu toate precauțiile care erau atunci. Nu sunt copiii pe care mi i-am dorit. 13 ani am ținut cu dinții de căsnicie. Soțul a fost primul și ultimul. Într-un cuvânt: un fiasco, din punctul meu de vedere. Acuma, să vorbim pe românește: partenerul trebuie să știe cum să te satisfacă. Dacă el nu știe și nici tu nu știi, fiind novice, e o luptă din care unul trebuie să iasă învins. Am încercat, în vreo două rânduri, să-i spun: mă, uite, mie nu-mi place așa. Reacția lui a fost: A, păi gata, înseamnă că te-ai dus cu cineva. În mod normal, trebuie să pleci urechea și la ce spune partenera, nu numai la ce vrei tu. Aș fi vrut să stea mai mult de vorbă cu mine. Momentele mai plăcute erau când lua la bot ceva mai mult și atunci primeam declarații de dragoste. Despre orgasm rar am auzit. M-am lămurit eu foarte târziu ce e și mi-am dat seama că nu l-am avut niciodată. Auzeam pe una, pe alta, vai dom'le, a fost o clipă în care am atins cerul. Eu mă uitam ca un copil venit de la țară, care nu știe ce lingură se folosește la ciorbă, și mă gândeam: ce-i aia? Eu am fost genul de om care n-a pus niciodată întrebări. Mi-era rușine. De ce să zică lumea despre mine că sunt proastă, că sunt neștiutoare?” (76 de ani, stenodactilografă, București)

Trebuie să știe cum să te încălzească

„Am o comunicare bună cu soțul. Nu vorbim despre orgasm, dar simțim amândoi momentul. Prima oară cred că am auzit de orgasm pe la 17-18 ani, nu mai știu de unde. Nici cu fetele nu vorbeam așa ceva. Mama m-a învățat să nu-mi încep viața sexuală înainte de 18 ani și să nu umblu azi cu unu’, mâine cu altu’. Mi-a dat o educație frumoasă. Primul orgasm l-am avut cu cineva, la 18-19 ani. Eu nu mă masturbez. Nu-mi stă în caracter. Am avut momente când n-am avut orgasm. I-am zis că poate nu face el ce trebuie. El n-a zis nimic. De simulat, am și simulat. Probabil e vina lui. Trebuie să știe cum să te încălzească. Dacă nu te face să-ți dai drumu’, degeaba încerci, ca s-o zic p-aia dreaptă. De multe ori, am zis că mai bine tac din gură.” (27 de ani, menajeră, București)

 

E important ca atunci când ți-e greu, să fie lângă tine

„Vedeam relațiile dintre părinții mei și am avut o mare reținere față de actul sexual. Mi-era frică de violență. Taică-miu obișnuia să o bată pe mama, după care făceau sex. Cu primul soț, prin auto-educație, am început să mă simt bine. Cu el am avut orgasm. Au fost situații și când am avut trei, unul după altul. Dar au fost puține momente. Vorbeam cu el, dar era foarte reținut, era cam taciturn. La un an și jumătate după ce am divorțat, l-am cunoscut pe actualul meu soț. La început, eu fiind Berbec, el Berbec, nu prea ne-am înțeles. A venit și cu prejudecăți, de la țară, credea că femeia trebuie să fie supusă bărbatului. I-am spus că așa ceva nu se poate, suntem egali în fața lui Dumnezeu. Spre deosebire de primul, cu al doilea soț am avut comunicare și am ajuns să ne înțelegem în situații mai dificile ale vieții. E important ca atunci când ți-e greu, să fie lângă tine. Am avut cancer la sânul stâng. În mai împlinesc 20 de ani de la operație. Reținerea mea față de actul sexual s-a accentuat după operație. Îmi lipsește un sân, deci e un handicap. Pe el nu-l deranjează, m-a acceptat așa cum sunt. Dar eu nu pot să trec peste.” (67 de ani, stenodactilografă, București)

 

Poate de la oboseală, poate de la stres

„După ce m-am căsătorit, am văzut ce înseamnă orgasmul. Pe la 20 de ani. Părinții nu prea discutau cu mine. Știam lucrurile astea de la școală, ne învățau despre prezervativ. Ai mei nu erau de acord să mă căsătoresc. Eram un copil, dar el mi-a luat mințile. Am fost opt ani împreună. Dragostea e oarbă. Când eram însărcinată, am aflat că mă înșela. Am băgat divorț. Să fii singur în doi, nu pot să accept așa ceva. Ca femeie, te simți în siguranță atunci când te acceptă așa cum ești: cu vergetură, cu un kilogram în plus, epilată sau neepilată. Eu nu pot să mimez, nu sunt genul ăla. Mi s-a întâmplat să n-am, poate de la oboseală, poate de la stres. În general, după sarcină mi s-a întâmplat să fie mai slab orgasmul. Nu pot să mă masturbez, cred că totul pornește de la creier. Și nici nu mi-am luat vibrator, îți dai seama?” (33 de ani, cosmeticiană, București)

Postludiu

Plăcerea sexuală a româncelor din toate generațiile și categoriile sociale este marcată de traumele dobândite în familie, de așteptări sociale și lipsă de informare.

 

Problemele medicale împiedică și ele orgasmul.

 

Femeile care își tratează depresia cu medicamente de tip SSRI pot avea libido-ul scăzut. Psihoterapeuta Isabela Curt spune că dorința sexuală se poate regla, însă, cu un tratament adecvat. Infecțiile genitale netratate provoacă dureri femeilor la penetrare, spune medicul ginecolog Corina Grigoriu, de la Spitalul Universitar.

Organul invizibil

Clitorisul este motorul plăcerii în anatomia corpului feminin. Are de două ori mai multe terminații nervoase decât penisul și arată ca o îmbrățișare protectoare în jurul vaginului. A fost mereu o parte anatomică vulnerabilă, nedreptățită de societate. În perioada medievală, era numit „sfârcul dracului”, din care bea Lucifer însuși. În anul 1486, a fost introdus într-un ghid de combatere a vrăjitoriei, ca dovadă că numai vrăjitoarele au o bucată blestemată de carne în propriul corp. În anii 1800, era vânat pe motiv că le făcea pe femei „isterice”. Ca să nu se mai excite, pacientelor li se tăiau clitorisul, o formă de mutilare genitală care încă se practică în regiuni din Africa, Asia și Orientul Mijlociu. Tăierea clitorisului este considerată un ritual care le ajută pe fete să rămână virgine înainte de căsătorie.

Au fost și câțiva cetățeni bine intenționați, care s-au prins de valoarea lui. În perioada Renașterii, Matteo Realdo Colombo, profesor de anatomie la Padova, l-a numit „dulceața lui Venus”. În 1924, stră-stră-nepoata lui Napoleon, prințesa și psihanalista Marie Bonaparte, i-a dedicat un amplu studiu de laborator. Marie a descoperit că probabilitatea de a avea orgasm crește cu cât partea exterioară a clitorisului este mai aproape de intrarea în vagin. Abia de 50 de ani încoace sexualitatea umană și plăcerea au devenit obiecte de studiu mai atent.

 

Printre ele, clamidia este cea mai silențioasă și se descoperă la analizele de sânge. Infecțiile virale la nivelul întregului aparat reproducător dau și ele dureri în timpul actului sexual. Se depistează la un control ginecologic. Ambele specialiste mi-au spus că pacientelor le este rușine să vorbească despre problemele din intimitate, chiar dacă asta le afectează și mai tare sănătatea.

 

P.S.: Nu uita să cinstești orgasmul măcar o dată pe an, pe 8 august, de Ziua Internațională a Orgasmului Feminin (și să le mulțumești brazilienilor pentru ziua asta).



Acest site web folosește cookie-uri prin intermediul cărora se stochează și se prelucrează informații, în scopul îmbunătățirii experienței dumneavoastră. Mai multe detalii aici.

OK