„Problema nu se mai poate ignora. Fără cultură vedem foarte bine ce se întâmplă și nu mai e un moft, ci e o necesitate la nivel de națiune”, îmi spune Raluca Velisar, șefa Secției de arte grafice din cadrul Muzeului Național de Artă (MNAR), când o întreb de ce a făcut grevă japoneză de Ziua Națională a Culturii și de ce a ieșit alături de o parte dintre colegii ei în fața muzeului preț de câteva minute, în semn de protest. Problema la care se referă este, de fapt, o hidră cu multe capete: subfinanțarea cronică a sistemului cultural, salariile mici din domeniul muzeal și biblioteci, precum și lipsa de personal în instituțiile culturale de stat. Velisar este doar una dintre cei peste 3.000 de lucrători care au protestat în muzee, biblioteci și case memoriale din întreaga țară. La fel ca la MNAR, greviștii culturali din mai multe orașe din țară au purtat banderole albe, în semn de grevă japoneză, și au ieșit în fața instituțiilor în care lucrează, dar fără să întrerupă activitatea. În aceeași zi, România își serba cultura și-l aniversa pe Mihai Eminescu, prin spectacole și discursuri despre poetul național și „bogăția culturală a țării”.
„E o grevă de avertisment chiar de Ziua Culturii Naționale, o zi în care ar trebui ca specialiștii din muzee să fie extrem de respectați”, spune Ana Negoiță, președinta Sindicatului Specialiștilor – Muzeul Național de Artă al României.
Pe scurt, revendicările lucrătorilor din sectorul cultural sunt: alocarea a 1% din Produsul Intern Brut pentru Cultură, eliminarea disproporțiilor salariale dintre angajații din instituțiile de spectacol și angajații din muzeele și bibliotecile publice, care câștigă în prezent angajații mai puțin decât cei din prima categorie, acordarea sporurilor pentru munca în weekend și zilele de sărbătoare legală, plata orelor suplimentare, deblocarea posturilor vacante și suplimentarea schemelor de personal acolo unde e nevoie.
„Am protestat pentru aplicarea legii salarizării unice. Foarte mulți din specialiștii și așa insuficienți din muzee și biblioteci, cultură și mass-media au salarii foarte, foarte mici. Dorim din partea guvernanților să arate respect și faptul că pentru ei cultura chiar contează, dincolo de declarațiile extrem de pompoase”, continuă Negoiță.
Nu este prima dată când lucrătorii din muzee protestează. Anul trecut aceștia au intrat în grevă japoneză pe 4 aprilie, iar pe 18 mai, de Noaptea Muzeelor, peste 750 de lucrători din muzee și biblioteci au protestat în fața Guvernului tot împotriva salariilor mici, a personalului prea puțin, a condițiilor grele de muncă și a plecării angajaților din domeniu. Atunci li s-a promis că salariile lor vor crește, lucru care nu s-a întâmplat.
„E vorba de situația culturii în general și a muzeelor în mod special. Întotdeauna există alte priorități în această țară”, spune Velisar. „De fiecare dată, specialiștii din muzee sunt lăsați la coada grilelor de salarizare. Statul român, din păcate, nu își îndeplinește obligațiile pe care i le atribuie Constituția României. Nu mai vorbim acum de performanță, de evenimente spectaculoase, de sincronizare cu muzeele din străinătate. Avem probleme elementare și ne mirăm că nu s-au întâmplat deja situații catastrofale referitoare la patrimoniul care este la limita neglijenței.”
Obiectele de patrimoniu necesită atenție constantă, restauratori și conservatori cu experiență care să le îngrijească și supraveghetori și paznici care să le protejeze – iar toți aceștia, spun angajații, vor fi tot mai greu de găsit. „Vorbim de muzeografi care țin în mână obiecte de tezaur, Cloșca cu puii, Grigorescu și așa mai departe și care au niște salarii mult sub pregătirea lor”, spune Negoiță. „Este o rată foarte mare de pensionare și sunt specialiști care se formează în timp. Nu poți să aduci un restaurator și mâine să-i dai de restaurat obiecte din Tezaur.” Angajații spun că, dacă posturile nu vor fi mai atractive din punct de vedere financiar, nimeni nu va veni să-i înlocuiască pe cei care se pensionează.
Problemele celor care lucrează în muzee și biblioteci se înrăutățesc odată cu Ordonanța Trenuleț, o serie de măsuri de austeritate adoptate la finalul anului trecut, prin care Guvernul intenționează să taie cheltuieli de 120 de miliarde de lei în sectorul bugetar. Ordonanța care propune, printre altele, înghețarea salariilor bugetarilor la nivelul lunii noiembrie 2024 sau micșorarea valorii tichetelor de vacanță.
„Vorbim de colegi de-ai noștri care sunt la limita salariului minim pe economie, mai ales colegii din supraveghere și pază. Pentru ei, acele sporuri, mai ales voucherele de vacanță, erau un mijloc de subzistență, dar și de a petrece o vacanță pe care altfel nu puteau s-o plătească din salariul de 2.400 de lei. Foarte mulți au între 2.400 și 2.600 de lei salariu, în condițiile în care coșul minim de cumpărături este de 3.900 de lei”, spune lidera de sindicat Ana Negoiță.
La protestul de la MNAR au participat și reprezentanți ai sindicatului Cartel Alfa, care au veni în semn de solidaritate.
„O națiune fără cultură este o națiune pierdută. Acești oameni, prin ce fac astăzi, țin cu bun-simț în mână un clopoțel și încearcă să transmită politicienilor un mesaj”, spune Mihai Bărbulescu, secretarul general al Confederației Naționale Sindicale Cartel Alfa. „Fără solidaritate nu putem să fim o voce socială. Politicienii ar trebui să găsească sursele care aduc pagubă bugetului național. Iar paguba în bugetul național nu o fac oamenii aceștia, o fac tocmai ei, prin politicile dezastruoase pe care le adoptă.”
Și la Muzeul de Artă Contemporană al României s-a protestat, dar și la cel al Țăranului Român.
„Cultura plânge. Din păcate, avem o Zi a Culturii Naționale, dar nu o prețuim în adevăratul sens al cuvântului. Niciodată cultura nu a contat. Am constatat cu stupoare că a fost pe ultimul loc. Și nu vorbesc acum doar de salarii și de inechitățile salariale, vorbesc de investițiile care se fac în cultură, vorbesc de blocarea posturilor. Tot timpul vin ordonanțe peste ordonanțe care ne blochează posturile. Sau suntem nevoiți să renunțăm la posturile care sunt vacante”, spune Crenguța-Elena Turturică, muzeograf în cadrul Muzeului Național al Țăranului Român și membră afiliată la Federația CulturMedia.
„Îmi doresc foarte mult să fim auziți, să fim luați în seamă și să se înțeleagă că munca noastră nu este ușoară. Vorbesc din punctul de vedere al unui muzeograf: pentru ca un obiect să ajungă în muzeu și să poată fi văzut de public, e o muncă în spate. Trebuie să mergem pe teren, să achiziționăm. Apropo, nici bani de achiziții nu mai avem. Vin persoane cu obiecte extraordinare, dar noi, neavând bani, putem să primim doar din donații. Am pierdut câteva piese destul de importante. Rugămintea mea ar fi ca atunci când se fac legile să ne uităm un pic mai aplicat la fiecare domeniu și la nevoile lui. Că e ușor să zicem: Gata, blocăm posturile! Sau Comasăm instituțiile! Nu funcționează așa. Fiecare instituție are specificul ei.”
Despre instituții subfinanțate și lipsă de personal a vorbit și Oana Grigoruță, muzeograf și președinta Sindicatului „Ovidius” al Lucrătorilor din Muzee Constanța.
„Salariile sunt foarte mici. Ceea ce e dureros. Aceste salarii mici îndepărtează specialiștii de instituțiile de cultură. Tinerii nu mai sunt motivați să se angajeze aici, pentru că în orice alt domeniu pot câștiga mai mult. Iar celor care spun dacă nu vă convine, plecați acasă, pot să le răspund că dacă noi plecăm acasă, nu mai vine nimeni în locul nostru.”
În domeniul arheologiei, în care Grigoruță activează, sunt tot mai puțin specialiști în formare. Iar din cauza salariilor mici, lipsei plăților orelor suplimentare și a muncii în weekend, și angajații noi care vin nu rămân mult.
„În multe biblioteci și muzee se lucrează peste program. Nu poți să pui un eveniment important la ora 12 sau la ora 1, pentru că publicul e la muncă, copiii sunt la școală și atunci multe au loc în weekend-uri, în zilele de sărbătoare, peste program. Și cum îi recompensăm pe angajați? Pentru că oamenii aceștia își pierd orele și zilele pe care le petreceau cu familia.”
Teoretic, pentru neplata orelor suplimentare, angajații ar trebui să beneficieze de zile libere, însă, cum mi-au spus majoritatea celor cu care am vorbit, acest lucru este imposibil dacă instituția funcționează cu deficit de personal.
„Sunt foarte multe lucruri care dor. Nu este numai unul singur. Sunt clădiri vechi, clădiri cărora le cade tavanul, ne plouă prin biblioteci. Și dacă tu, statul, nu finanțezi toate astea, oamenii se îmbolnăvesc. Avem oameni care lucrează în condiții de umezeală, oameni care lucrează pe șantiere, în praf, în temperaturi foarte mari sau foarte scăzute și apoi vin și își prelucrează materialele tot în temperaturi de genul acesta, în medii toxice. Nici nu vreți să știți câți colegi bolnavi de astm am sau bolnavi de cancer.”
Și, când asta este realitatea din muzee, pentru Grigoruță sărbătorirea Zilei Culturii riscă să devină un simplu exercițiu de imagine.
„Este exact situația afară-i vopsit gardul, înăuntru, leopardul. E frumos să ne pozăm în fața curții unde am tras o zugrăveală, dar dacă intri înăuntru ești îngrozit. Însă noi, angajații din muzee și biblioteci, chiar dacă avem aceste nemulțumiri, când intră publicul, suntem tot cu zâmbetul pe buze, pentru că publicul nu are nicio vină.”
„Pentru mine, din păcate, Ziua Națională a Culturii este o sărbătoare dulce-amăruie. Ne prefacem ca națiune că acordăm importanță Culturii, dar uite că de un an de zile, de când am prins și noi glas, nu ne-a fost împlinită nicio cerință”, spune și Oana-Alexandra Chirilă, muzeografă la Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Baia Mare. „Părem să credem că așa-numita „Cultură" este un ceva de sine stătător, dar, la fel ca în oricare alt domeniu, ea nu există fără oamenii care o fac zi de zi să existe. Da, vrem să fim remunerați corespunzător. Și da, vrem ca Ziua Culturii să fie un eveniment de mândrie, pe care să-l așteptăm cu bucurie, nu unul cu iz de priveghi.”
Angajații Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Maramureș păstrează semnul de protest pe poartă de aproape un an, în semn de solidaritate cu colegii din țară.
În Prahova s-a protestat și la Muzeului Județean de Istorie și Arheologie. „Protestul s-a desfășurat pașnic și cu demnitate, evidențiind unitatea și determinarea celor implicați”, spune Tudor Hila, președintele Sindicatul Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Județean Prahova „Această inițiativă nu este doar o revendicare a drepturilor profesionale, ci și un apel la conștientizarea valorii pe care cultura o are pentru identitatea noastră națională și pentru dezvoltarea socială. Muzeele și bibliotecile sunt adevărate bastioane ale memoriei colective și ale educației continue. Fără susținerea acestora, riscăm să pierdem legătura cu rădăcinile noastre istorice și culturale.”
„Fără respectarea drepturilor salariaților – prin salarii echitabile, condiții de muncă decente și o recunoaștere reală a contribuției lor – celebrarea culturii devine un exercițiu golit de autenticitate”, spune și Celia Iacob, conservatoare, vicepreședinta CulturMedia și președinta Sindicatul din Complexul Muzeal Național Moldova Iași. „Angajații muzeelor nu sunt doar păstrători ai trecutului, ci și creatori ai viitorului cultural al unei națiuni. Prin ignorarea nevoilor lor, riscăm să slăbim însăși infrastructura care susține identitatea națională.”
La Iași, în jur de 20 de angajați s-au strâns în holul Palatului Culturii. Astfel, Ziua Culturii Naționale devine o ocazie nu doar de celebrare, ci și de reflecție despre care sunt adevăratele noastre valori culturale și cum le prioritizăm tangibil, nu doar simbolic, după cum spune Iacob. „Respectarea drepturilor salariaților din muzee este nu doar o obligație morală, ci și un act de respect față de moștenirea culturală pe care pretindem că o prețuim.”
Pentru protestatari urmează o întâlnire de dialog cu ministra Culturii, Natalia Intotero, iar dacă nici de data asta nu se va schimba nimic, sunt pregătiți să protesteze din nou. George Balaj, președintele Federației CulturMedia, spune că există posibilitatea să repete protestul de Noaptea Muzeelor.
„România are nevoie de oameni informați și educați. Iar acești oameni se formează în muzee și biblioteci unde au acces la istorie, artă și cunoaștere. Da, noi suntem aici să le oferim aceste surse oamenilor, celor care ne vizitează, dar fără sprijinul real din partea statului, acest efort e imposibil de susținut.”
Speră că publicul va înțelege și că îi va susține. „Oamenii ne pot susține vizitând muzee și având o vorbă bună pentru noi. Asta așteptăm de la dânșii, să aibă toleranță și să înțeleagă că noi nu suntem consumatori de bani, de buget. Noi suntem și aducători de bani la buget.”
Editoarea Scena9, Ioana Pelehatăi, a documentat protestul angajaților de la Muzeul Țăranului Român.
