Schimbare / Protest

Opera în trei acte cu fraudă și artiști terorizați

De Ionuț Sociu

Publicat pe 29 ianuarie 2020

La Opera Națională Română din Iași au loc ilegalități și nereguli girate chiar de directoarea Beatrice Rancea, arată fosta contabilă-șefă și fosta directore economică a instituției. Rancea e acuzată de foști și actuali angajați că a instaurat un climat de teroare. Vlad Mărculescu, prim-solist și una dintre figurile emblematice ale Operei, spune că, de câțiva ani, atmosfera de lucru este sufocantă. „Am fost subjugat până la măduva oaselor. (...) Singurul lucru pe care-mi vine să-l fac e să strig după ajutor.” În ultimii ani au fost trimise către Ministerul Culturii memorii  în care sunt semnalate aceste probleme, dar nu  au fost soluționate. 

Se întâmplă foarte rar ca directorii economici sau contabilii șefi din instituțiile de cultură să vorbească public despre probleme interne. În acest caz, au decis să facă pasul către presă și să stea de vorbă cu Scena9, după ce încercările lor de a avea un dialog cu managerul Operei și sesizările către Ministerul Culturii au eșuat. 

Situația de la Operă, așa cum e descrisă de două persoane care au ocupat poziții-cheie în interiorul ONRI, implică risipa banilor publici, falsificarea documentelor și a registrelor oficiale, management defectuos, favorizarea unor anumite firme, recompensarea unor oameni fideli din jurul managerului și concedieri abuzive. 

*

„Ură, slugărnicie și turnătorie”

„Înainte să mă angajez la Opera din Iași, îmi imaginam că este un loc cu oameni frumoși și corecți, așa vedeam eu lucrurile din afară. Nici prin gând nu mi-a trecut că se pot întâmpla asemenea lucruri într-o instituție de cultură.”

Declarația îi aparține Simonei Gogan, cea care, din 2018 până săptămână trecută, a ocupat funcția de contabilă-șefă la Opera Națională Română din Iași, după 20 de ani lucrați în sistemul bancar. De-a lungul unui an și jumătate cât a fost la Operă, a descoperit o serie de disfuncționalități, de la risipa banilor publici până la falsificarea documentelor și registrelor oficiale. Cel mai recent exemplu, de anul trecut, este irosirea a două milioane de lei, bani „cheltuiți în mod discreționar de Beatrice Rancea” pe zeci de televizoare, frigidere, mașini de spălat, aspiratoare ș.a.

În cele din urmă, contabila-șefă a ajuns să fie considerată o persoană incomodă de către directoarea Beatrice Rancea, care, la sfârșitul anului trecut, a propus schimbarea organigramei, cu scopul de a elimina două posturi. Unul dintre ele era al Simonei Gogan. Săptămâna trecută, fosta contabilă-șefă a trimis la Ministerul Culturii un memoriu, în care vorbește despre presiunile la care au fost supusă ea și alți salariați de către managerul Rancea, „în vederea comiterii unor fapte ilegale, iar pe de altă parte la cheltuirea banului public (respectiv al bugetului ONRI) în total dispreț față de lege”. 

Simona Gogan nu este primul angajat al Operei din Iași care semnalează Ministerului Culturii ilegalitățile și neregulile grave ale managementului de la Iași. Tensiunile au început  la scurt timp după ce, în 2011, Beatrice Rancea (59 de ani), artistă cu formație în balet și regie, a câștigat concursul pentru postrul de manager al ONRI. „Îmi doresc sincer să redau strălucirea Operei pentru că, de la București, aceasta se vede îngrozitor de prost”, spunea Rancea la început de mandat.

În 2013, Sindicatul Artiștilor Operei Naționale Române Iași trimitea o scrisoare deschisă Ministrului Culturii, Daniel Barbu, în care cerea începerea de urgență a unei anchete privind activitatea lui Rancea. Artiștii vorbeau, printre altele, despre „disfuncționalități fără precedent”, despre promovarea ilegală, în funcții și posturi cheie, a unor persoane care nu au competențele necesare, dar și despre instituirea unui „climat de teroare, ură, slugărnicie și turnătorie.” 

În 2018, Dana Ionescu, pe atunci directoarea economică a Operei, făcea și ea o sesizare la Ministerul Culturii, condus de George Ivașcu, și la Corpul de Control al Primului Ministru. Până în ziua de azi, Ionescu nu a primit niciun răspuns la aceste adrese. Ca și Simona Gogan, ea a fost îndepărtată tot în urma unei schimbări de organigramă, prin care Rancea desființa postul de director economic. Ea spune că, în perioada cât a lucrat aici (înaintea Simonei Gogan) managerul lua decizii fără să se consulte cu nimeni, favorizând anumite firme pentru diverse servicii, luând decizii fără a încheia procese verbale și rispind bani publici. 
 

Imagine din „Don Quijote”. Sursă foto: pagina de Facebook a Operei Naționale Române Iași

Ce reclamă fosta contabilă-șefă, Simona Gogan

➜  Din cei aproape trei milioane de lei aprobați la final de 2019 de Ministerul Culturii la o rectificare bugetară pentru Opera din Iași, două milioane au fost cheltuiți în mod discreționar de către Beatrice Rancea. Managerul  a cumpărat cu ei zeci de televizoare, frigidere, mașini de spălat, aspiratoare și laptopuri. Toate au fost achiziționate fără să existe referate de necesitate, procese verbale de recepția mărfii sau fără fișe de magazie, încălcându-se astfel legea achizițiilor. În lipsa unor astfel de documente, nu se știe dacă toate aceste lucruri se află sau nu în instituție. Mai mult decât atât, plățile se făceau fără acordul Simonei Gogan, cea care avea autoritatea și responsabilitatea legală de a face asta. Toate aceste achiziții sunt cu atât mai surprinzătoare în condițiile în care, cu doar câteva luni înainte, Beatrice Rancea se plângea de lipsa banilor și de colapsul economic care amenință Opera.

➜ ONRI încheie contracte cu diverse firme și persoane fără ca acestea să presteze vreun serviciu pentru Operă. Un exemplu este SC ART Deco Exim, firmă căreia i s-a virat în decembrie 2019 suma de 120.000 pe baza unei facturi simple și în lipsa unui contract. Tot în luna decembrie 2019, s-au încheiat peste 50 de contracte de colaborare antedatate, prin care s-au făcut plăți către unii colaboratori, în unele cazuri fără se presteze niciun serviciu.

➜ Se încheie cu diferite entități comerciale contracte semnate numai de Rancea, fără a exista alte semnături (jurist, contabil șef ș.a.) și fără acordul consiliului de administrație; aceste contracte nu sunt înregistrate în registrele sau în arhivele ONRI. 

➜ În 2019, managerul Operei Naționale din Cluj, Florin Estefan, o invita pe Beatrice Rancea să regizeze opera Don Giovanni, contra unui onorariu de 37.447 ron. La scurt timp după asta, managerul Beatrice Rancea îi face lui Florin Estefan un contract de prestaţie artistică la Opera din Iași (pentru rolul lui Giorgio Germont din Traviata). O lună mai târziu, cei doi manageri au susținut o conferință de presă împreună, în care s-au plâns de tăierile bugetare și de imposibilitatea de a mai realiza spectacole în aceste condiții. Drept reacție, sindicatul Operei din Cluj a adus în atenția Ministerului Culturii că cei doi manageri, deşi se plâng de lipsa banilor, se plătesc reciproc. În apărarea sa, Beatrice Rancea i-a prezentat ministrului de atunci, Daniel Breaz, un contract conform căruia Estefan prestase gratuit pentru Opera din Iași. Însă, după cum se vede și aici, managerul a încheiat două contracte cu Estefan, cu acelaşi număr şi cu aceeaşi persoană în aceeași zi. Unul pro-bono, altul pe bani. Managerul Operei din Cluj a primit de la Iași 4.500 de lei net.   

„Eu mă duc la locul de muncă cu frică”

Pe lângă irosirea banilor publici și falsificarea documentelor, Gogan vorbește și despre concedieri abuzive, procese pierdute de Rancea cu unii dintre propriii angajați, dar și despre „atmosfera dictatorială”, descrisă și de Dana Ionescu în memoriul trimis de ea către Ministerul Culturii în 2018. „Am fost șocată. Oricine vede un spectacol la Operă pare extraordinar de frumos. Dar ce e în spate e altceva. Jigniri, urlete, oameni care intră în transă. Ca să nu mai zic că doamna Rancea vorbește foarte urât cu oameni și își bate joc de ei”, spune fosta directoare economică, Dana Ionescu.
 

Despre aceeași atmosferă tensionată vorbesc și Vlad Mărculescu, prim solist al Operei, și maestrul de balet Dan Berihoi. Balerinul Vlad Mărculescu s-a întors la Iași, orașul lui natal, în urmă cu 6 ani, după ce a fost angajat la Opera din Budapesta și după mai multe experiențe avute ca artist pe scene din SUA și Rusia. „Adevărul e că eu de ani de zile am fost redus la tăcere și n-am avut niciodată dreptul să zic nimic. Eu mă duc la locul de muncă cu frică, cu teama să nu fiu denigrat.” 

Mărculescu susține că există o stare de negativism pe care le-o induce constant managerul Beatrice Rancea angajaților săi și se arată suprins de discrepanța între bugetul mare al unor spectacole și ceea ce vede el în scenă: „Am avut premieră cu Cenușăreasa și au fost folosite costume din alte spectacole. Și, slavă Domnului, au fost băgați foarte mulți bani în Cenușăreasa. Cum se poate să ieșim pe scenă cu costume de doi lei și cu niște decoruri refolosite? Eu, de când sunt la Iași, aud lună de lună că nu sunt bani. Cum nu aveți bani? Decorul din Cenușăreasa e folosit și în Lacul Lebedelor și chiar și unele costume. Și totuși, pe acele spectacole s-au cheltuit niște bani, ca la orice premieră, au existat niște bugete. Unde sunt banii?” 

Mărculescu e de părere că lucrurile au mers din ce în ce mai rău la Operă în ultimii ani și asta din toate punctele de vedere. „Eu trebuie să fiu în fața publicului sclipitor, dar cum să fac asta în aceste condiții?” spune artistul. 

Ce spune Beatrice Rancea

Managerul Operei din Iași neagă toate aceste acuzații și spune că „lucrurile sunt în regulă la Operă”. „Nimic nu este real, evident. Este o instituţie de cultură, cu care noi am încercat să ne prezentăm la cel mai înalt nivel profesional şi moral”, afirmă Beatrice Rancea. „Suntem în total dezacord cu acțiunile doamnei Simona Gogan, care au adus un grav prejudiciu de imagine activității și prestației instituției noastre”, se arată într-un comunicat apărut pe pagina de Facebook a insituției (din „partea Colectivului ONRI”).  

Ce zice Ministerul Culturii

„Trebuie să ne hotărâm dacă e sau nu oportună trimiterea Corpului de Control la Iași”, a declarat Ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu. „Deocamdată, încă este o analiză pe verificarea informaţiilor. (...) Se pun cap la cap nişte informaţii", a mai spus Gheorghiu. 

*

După ani de zile în care Ministerul Culturii a ignorat sesizările mai multor angajați din ONRI cu funcții importante care se plângeau de abuzuri și nereguli grave, actualul Ministru al Culturii are șansa de a tranșa această problemă și de a verifica ce se întâmplă cu banii publici care ajung la Opera din Iași și care este situația contractelor și a documentelor interne. A trecut de mult momentul pentru întrebări și reflecții asupra oportunității trimiterii unui control la Iași.

Foto main: Pagina de Facebook ONRI.

Acest site web folosește cookie-uri prin intermediul cărora se stochează și se prelucrează informații, în scopul îmbunătățirii experienței dumneavoastră. Mai multe detalii aici.

OK