Revoluția copiilor este un documentar audio despre Revoluția română, așa cum au trăit-o oameni care în ‘89 erau copii sau adolescenți. 

Am vrut să aflu cum sună o istorie a celui mai violent eveniment din România ultimilor 30 de ani, spusă pe vocile celor mai tineri dintre cei care l-au trăit. Așa că am făcut naveta între București și Timișoara, să stau de vorbă cu oameni care au trăit răsturnarea comunismului în copilărie. În ultimul an, am făcut 17 interviuri cu unii dintre foști șoimi și pionieri - ultimele generații care își mai amintesc viața înainte de '89 - și am încercat să înțeleg cum s-a imprimat un eveniment istoric brutal în memoria lor.

Am descoperit în discuțiile cu ei amintiri familiare, ba chiar unele păreau să fie chiar ale mele, fiindcă erau în mare parte împrumutate din maratonul de exaltare și știri false care a rulat non-stop la TV. Unii dintre copiii de-atunci, însă, cei din orașele care au făcut posibilă răsturnarea lui Ceaușescu, țin bine minte bubuitul gloanțelor, frica părinților și atmosfera din blocurile baricadate împotriva teroriștilor. Pentru alții, există un colț al minții unde Revoluția nu s-a terminat nicodată. Momentele când și-au văzut părinții murind, scenele din spitale infernale unde veneau valuri de protestatari împușcați, amintirea căutărilor disperate ale celor apropiați, toate sunt miezul unor traume de care mulți au devenit conștienți abia la maturitate. 

Despre aceste traume ale copiilor care au participat la Revoluție, pe care societatea nu le-a discutat în tranziția ei agitată, am scris mai mult în numărul doi al revistei Scena9 pe hârtie, ce va apărea pe 17 decembrie. 

Istoriile personale ale celor 17 povestitori, prin care se întrevede și istoria întregii societăți, prinsă într-o schimbare radicală, le puteți asculta în cele patru episoade din Revoluția copiilor:

Episodul 1 / Ultimii șoimi 

Ce însemna să fii copil sau adolescent în România comunistă și ce știai despre politica sub care trăiai atunci? Care sunt cele mai puternice imagini pe care le-ai luat cu tine în viața de dinainte? Am așezat răspunsurilor unora dintre ultimii șoimi ai patriei și pionieri într-un puzzle sonor, pe care-l puteți asculta aici: 

Episodul 2 / Azi în Timișoara

Cum e să afli dintr-o dată că în orașul tău începe revoluția? Și ce înseamnă să vină o revoluție? Cum i-a prins în vârtejul ei pe stradă sau în spatele blocului, i-a aruncat imediat sub pat, pe carapacea unui tanc sau în inima unui grup care strigă „Libertate”, povestesc zece puști care-au trăit Revoluția din ‘89 în primele ei zile, la Timișoara. Între 16 și 20 decembrie, încercările puterii de a înăbuși revolta s-au transformat imediat într-un măcel: aproape o sută de morți și vreo 300 de răniți. Pentru copiii care au fost martori a rămas o traumă puternică, pe care societatea n-a știut să o trateze.

Episodul 3 / Mâine-n toată țara

Cum s-a revărsat Revoluția în restul țării, din centrul Bucureștiului, până pe străzile adormite ale câtorva zeci de orașe, și pe ecranele unei lumi întregi? Aflați cum mergi mai departe după ce fotografia ta - o fetiță de patru ani în brațele mamei, lângă mormântul tatălui împușcat la Revoluție - face înconjurul lumii pe coperta revistei Paris Match? Ce înseamnă dezinformarea, ce faci cu frica și ce scrii în jurnal la 14 ani când cade Ceaușescu. 

Episodul 4 / Liberi

Cum au simțit libertatea cei care erau puști în România când capitalismul a zis „să fie culoare!” și lumea a început să se schimbe pe repede înainte, după câteva decenii de regim autoritar? Cei pe care i-ați ascultat povestindu-și propria Revoluție în primele episoade își amintesc copilăria de după  89 și, în același timp, copilăria democrației în care trăim. Unii dintre ei așteaptă de 30 de ani pedepse pentru crimele care i-au lăsat fără cei mai apropiați oameni.

Pe măsura publicării, veți putea asculta toate cele patru episoade pe Scena9.ro și în aplicațiile Spotify, Stitcher și Apple Podcasts.


Povestitori

Ei sunt oamenii ale căror povești de la Revoluție le puteți asculta în episoadele din Revoluția copiilor. Unii dintre ei au găsit în arhivele personale fotografii din copilăriile lor de dinainte de '89.

Adela Greceanu

Avea 14 ani la Revoluție, pe care a trăit-o la Sibiu. Azi e scriitoare și jurnalistă la Radio România Cultural, unde realizează, împreună cu Matei Martin, emisiunea „Timpul prezent”.

Alina Bodo

Avea 12 ani în 1989 și locuia în București. În timpul Revoluției, și-a pierdut fratele cel mare, pe Marius Bodo, care a fost împușcat. În prezent, Alina este contabilă.

Ana Constantinescu

Avea 7 ani la Revoluție, pe care a trăit-o în centrul Bucureștiului. A studiat filosofie și regie de film, iar în prezent se ocupă de videografie la București.

Andrei Ursu

Avea 5 ani în 1989, când a văzut primii oameni adunați în stradă la Timișoara. Acum este povestitor și dramaturg, cofondator al grupului pentru solidaritate și acțiune Solidart.

Christine Cizmaș

Avea 12 ani în 1989, când a ieșit cu mama ei la Revoluție în centrul Timișoarei. Azi e actriță, co-fondatoare a teatrului „Auăleu”, cel mai mic teatru din România, și a Muzeului Consumatorului Comunist din Timișoara.

Corneliu Porumboiu

Avea 14 ani în 1989 și a urmărit Revoluția la TV, de la Vaslui. Azi este regizor de film, iar „A fost sau n-a fost?” (2006), probabil cel mai cunoscut film al lui, e inspirat de o emisiune despre Revoluție, transmisă la o televiziune locală.

Florin Ștefan

Avea 12 ani în decembrie 1989, când s-a urcat într-un camion care l-a dus la Revoluție, în centrul Bucureștiului. În prezent, lucrează în vânzări.

Goran Mrakić

Avea 10 ani la Revoluție, pe care a văzut-o la TV, la bunici. Azi locuiește la Timișoara, unde e scriitor și director al Editurii Uniunii Sârbilor din România. A publicat două volume de proză scurtă, despre viața în Timișoara comunistă și proaspăt capitalistă. 

Ioana Bărbat

E din Timișoara și avea 12 ani în 1989. Mama ei, Lepa Bărbat, este considerată primul martir al Revoluției. În prezent, Ioana urmează o școală de asistente medicale și visul ei este să plece să lucreze în străinătate. 

Marian Olaru

E din Timișoara și avea 17 ani la Revoluție, când a fost împușcat. A lucrat mulți ani în domeniul construcțiilor, fiind plecat și în străinătate, iar de câțiva ani s-a întors în Timișoara, unde este operator de motostivuitor.

Matei Martin

Avea 11 ani la Revoluție, care l-a prins în vacanță la Herculane. Azi e Jurnalist la Radio România Cultural, unde realizează, împreună cu Adela Greceanu, emisiunea „Timpul prezent”, și la Dilema vecheFoto: Dumitru Radu Popa

Nicoleta Giurcanu

Avea 14 ani la Revoluție, când a ieșit în Piața Universității din București cu tatăl și fratele ei. În prezent, face un masterat în istorie despre copiii de la Revoluția din 89 și este membră în Consiliului Național al Institutului Revoluției Române.

Octavian Horvath

Avea 16 ani în decembrie '89, când de la liceul din Timișoara a fost trimis acasă la Periam. În prezent, e co-fondatorul agenției de creație Electronic Resistance și solist al trupelor Implant pentru refuz și Blazzaj.

Olivia Bădoi

Avea 4 ani în 1989. Tatăl ei, Vinerian Bădoi, este considerat prima victimă a Revoluției de la București. În prezent, Olivia predă literatură la o universitate din America.

Ovidiu Hrin

Avea 12 ani în 1989, când a aflat de Revoluția din Timișoara într-un hotel din Semenic. În urmă cu aproape 20 de ani, a fondat la Timișoara Synopsis, un cunoscut studio de design grafic.  

Ovidiu Mihăiță

Avea 9 ani la Revoluție. Azi e actor, co-fondator al Teatrului „Auăleu”, cel mai mic teatru din România, și al Muzeului Comsumatorului Comunist din Timișoara. Le găsiți pe amândouă la „Scârț. Loc lejer”. 

Silviu Manea

Avea 18 ani în decembrie 1989, când venise din orașul Oțelul Roșu la Timișoara, pentru pregătire la matematică. În timpul Revoluției, a fost arestat. Azi, are o mică firmă de construcții.


Echipa

Documentare & montaj: Andra Matzal
Montaj, sunet, muzică & efecte sonore: Cosmin Postolache
Grafică: Sorina Vazelina
În colajele ei se regăsesc: • fotografii de Andreea Săsăran de la Muzeul Consumatorului Comunist și de la Memorialul Revoluției din Timișoara • desene de Mihai Franț, Alexandru Săvescu și Diana Chilințan, trei elevi ale căror lucrări inspirate de Revoluție au fost publicate în  albumul „89. 27 de ani de la Revoluție”, apărut în 2017 la Editura de Vest, sub coordonarea ALTAR • ilustrații de D. Dobrică din revista „Șoimii patriei”, 1989.
Mulțumiri: Victor Ilie,  Luiza Vasiliu, Sorina Vazelina, Grigore Liteanu, Sebastian Stoichițoiu, Nicoleta Giurcanu, Virgil Hossu & toți cei care ați răscolit memoria


Context

Aici veți găsi mai multe materiale adunate pe durata documentării pocastului, despre istoria Revoluției așa cum s-a întipărit ea în memoria oamenilor și a orașelor.